Versuri Carmen Serban – Ce e viata omului

Carmen Serban – Ce e viata omului

ce e viata omului
e ca frunza pomului
nu mai stii
iesi din casa pana afara
nu mai stii de te intorci iara
nu mai stii
cate rele sunt pe lume
toate s-au lovit
rand pe rand
dar eu nu ma aplec usor
nici la cel mai puternic vant

copiii mei si ai lor copii
sunt financiar asigurati
ramane doar problema lor
cum sa se faca respectati
urmasii mei sper sa inmulteasca
imperiul ce l-am cladit eu
si sper sa pretuiasca banii
agonisiti din chinul meu
x2

ce e viata pe pamant
frunza batuta de vant
si ploi marunte
lucra omul ca furnica
si cand moare nu ia nimica
chiar nimica
si de multe ori si neamul
e mai rau decat dusmanul
ca le dai ca nu le dai
valoare mai mare n-ai

dar acum e randul meu
ca sa ma distrez si eu
ca multi ..
cand se opreste busola
eu le-am adunat destul
le las conturile full
si vrea ca dupa ce mor
sa n-aiba grija banilor
x2

copiii mei si ai lor copii
sunt financiar asigurati
ramane doar problema lor
cum sa se faca respectati
urmasii mei sper sa inmulteasca
imperiul ce l-am cladit eu
si sper sa pretuiasca banii
agonisiti din chinul meu